Despre femei frumoase pe lângă care trece viața ca trenul prin gară fără să oprească

lovetime

Deci am o prietenă. Mă rog, prietenă… Adică o știu de la bancă – la ea am fost de mi-a făcut cardul + avem ceva cunoștiințe comune. E foarte frumoasă, sunt sigur că știe asta. Întâmplător, acum ceva vreme am invitat-o și eu la un suc. Mă ajutase cu ceva și am zis să nu fiu animal. De fapt chiar sunt animal. În fine, să nu fiu animal sălbatic, să zic, și s-o invit la un suc, cafea, whatever ca să mă pot și eu revanșa față de ea. Niciodată nu am vorbit despre altceva cu ea decât strict profesional. Chiar e o persoană super de treabă în sensul ăstă. Se implică de parcă ar fi banca tatălui ei (poate chiar e, nu știu). Anyway, mi se pare că viața cam trece pe lângă fătuca asta cum trece trenul prin gară fără să oprească. De ce zic asta? Nu pentru că nu a vrut să iasă cu mine – asta am dedus după ce nu mi-a răspuns la invitație, că nu vrea să iasă cu mine – adică na, oricum, cine sunt eu să ies cu ea undeva dacă fata nu vrea. Idea e alta. După cum am scris mai sus, avem ceva prieteni comuni. Nu mare mi-a fost mirarea când am aflat că și alții (din rândul prietenilor mei) au încercat să o invite dar n-a reușit nimeni. Eu nu prea știu ce să cred… Știu că, cu cât îmi pun mai multe întrebări cu atât mă îndepărtez de adevăr, dar totuși de ce nu vrea fătuca asta să se întâlnească fix cu nimeni?

Mă gândesc că o să trezească pe la 45-50 de ani tot în poziția actuală, adică singură, măritată cu serviciul… Eu merg pe ideea că în viață trebuie să faci cât mai multe posibil. Îmi pare rău că nu am cunoscut mai multe fete. Nu mă refer la sex aici ci la amiciție. Îmi place femeile. Mă fac să simt că trăiesc. Îmi place să le am în jur. Îmi place să vorbesc cu ele. Îmi place să am cât mai mulți prieteni. De curând am avut o discuție cu un fost coleg de liceu. Nu ne mai văzusem de ceva timp și ne-am întâlnit întâmplător și am zis, hai să ieșim la o bere că cine știe când ne mai întâlnim. Mi-era și coleg de bancă pentru un semestru și chiar mă înțeleg bine cu el. Știti despre ce mi-a vorbit o oră întregă? Numai despre femeile cu care s-a culcat. Știți cum a încheiat? Cam așa: la câte femei am avut până acum, pot să mor liniștit, fără regrete! Ok, în cazul femeilor, nu e la fel?

Adică fata asta, bancherița, ce-o să zică când se întâlnește la o cafea cu o fostă colegă de bancă din liceu? Încă îl mai aștept pe Făt-Frumos! Hai fată, mă lași?

Carpe diem, pana mea!

Cred că sunt sute de femei care se află în aceeași ipostază. Nu înțeleg ce așteaptă toate. Feți-Frumoși sunt numai în basme. Când o să încetați să mai trăiți în basme? Sunt sigur că ai un amic care îți este aproape, te ajută cu orice la orice oră. Face sacrificii pentru tine pe care tu nici nu le observi. Crezi că îi place să-ți facă poze sau să meargă cu tine nu știu unde așa că-i place activitatea respectivă? Cât de naivă poți să fi? Sunt 100% că băiatul ălă e înnebunit după tine dar nu vrea să-ți zică, cel mai probabil de teama de a nu fi respins și astfel preferă să stea aproape de tine ca și amic. E al naibii de aiurea chestia asta, nu doar pentru el ci și pentru tine, dar o să-ți dai seama mult prea târziu de asta. Gândește-te de câte ori ția fost aproape în momentele grele, când erai bolnavă sau când erai cu piciorul în gips (sau ce mama focului vreți voi) și s-a oferit să vă ajute cu cel mai mare drag. Credeți că amărâtul face gesturi aiurea?

Am fost și eu în situația amărâtului, dar nu era pentru mine. Eram mic, nu prea știam cu ce se mănâncă iubirea. Eram prin generală. Îmi plăcea atât de mult de o fată încât eram gata să fac orice sacrificiu doar să fiu în preajma ei. A durat cam un an treaba până s-a mutat la altă școală. Mulțumesc părinților ei că s-au mutat. Mi-a trecut, mai greu, dar mi-a trecut, însă mi-a dat și o lecție din care am avut de învățat. Când îmi place de cineva, îi zic. Poate vi se pare ceva extraordinar de greu. Și mie mi s-a părut la început. Acum nu mai am nici cea mai mică problemă. Nici nu mai știu câtor fete le-am zis că le plac. Chiar am pierdut șirul. Și mă simt când le zic asta. E normal să ai parte și de reacții negative, dar o să vezi că e mult mai bine decât să fii în friendzone level 1000!

Eu cu fătuca asta despre care am scris, chiar nu aveam nicio intenție. Am vrut doar să am o discuție interesantă (zic eu) despre ce am scris aici, more or less. Dar na, dacă n-a vrut, asta e!

P.S. Dragă A. dacă citești articolul ăsta, să știi că invitația mea la suc/cafea (ce vrei tu), rămâne deschisă! Sper să nu fie prea târziu. Trenul nu așteaptă după nimeni, nici măcar după tine, indiferent cât de frumoasă ești.